O noapte de martie în Londra

Zi de zi, Londra îşi întâmpină oaspeţii cu o mulţime de atracţii turistice. Capitala Marii Britanii este celebră însă şi pentru viaţa de noapte pe care o oferă tuturor pasionaţilor – fie ei turişti sau localnici. De la baruri de cocktail elegante şi până la cluburi unde se poate dansa până la epuizare, Londra este foarte generoasă în materie de distracţie după lăsarea întunericului.

ochiul-londrei-noaptea_44

Sursa foto: travelwiz.ro

Oraşul este campion în materie de viaţă de noapte în orice anotimp, nu numai în lunile calde de vară. În luna martie spre exemplu, când nopţile sunt ceva mai reci, poţi căuta distracţie indoor, în locaţii precum Trailer Hapiness (recomandat drept cel mai bun bar de cocktailuri, de tip caribian) sau Notting Hill Arts Club (un centru artistic plin de viaţă, cu muzică pe toate gusturile).

Chiar citeam recent un articol ceva mai vechi, este drept, unde se menţiona că Londra ocupă prima poziţie în topul oraşelor cu cea mai activă viaţă de noapte din Europa, pe locurile următoare fiind Berlin, Newcastle, Dublin şi Amsterdam. Pentru a stimula şi mai mult persoanele dornice de adrenalină nocturnă, chiar la finalul anului trecut Primăria a implementat în sfârşit introducerea programului de noapte la metrou, în week-end. Mai puţini bani pe taxi aşadar, fonduri mai mari rămase pentru distracţie.

În această perioadă din an, numărul turiştilor este oarecum mai mic, cel puţin nu vezi mare aglomeraţie. Şi asta cu atât mai mult seara şi noaptea, când te poţi bucura de un tur al Londrei fără agitaţia specifică oricărei zile. Palatul Buckingham, Victoria Memorial, Westminister Bridge, Big Ben, Westminster Abbey, Palatul Westminister şi chiar London Eye – iată obiective “de bifat” chiar şi pe timp de noapte într-un traseu la pas prin zona turistică a Londrei.

Apropo de viaţa de noapte, să nu uităm că Londra este recunoscută şi pentru cazinourile sale prestigioase. Numeroase turnee  live sunt găzduite de Londra, la acestea participând atât localnici, cât şi persoane care vin special din alte ţări pentru respectivele evenimente atât de grandioase. Printre participanţi se remarcă an de an şi români specializaţi în jocul de poker.

Orice gen de distracţie ţi-ai dori, sigur în Londra poţi să-ţi îndeplineşti dorinţa. O capitală europeană veritabilă, Londra cu siguranţă va rămâne europeană (ca spirit) chiar şi după iminenta ieşire – formală – din Uniunea Europeană… Nu vreau să mă refer la politică, dar pe harta distracţiei de noapte, sigur Londra îşi va menţine un statut deosebit, demn să atragă turişti din toate părţile lumii.

Acvariul meu cu pești

De când am ajuns în  Anglia am avut ai multe acvarii cu pești. V-am mai arătat câteva dintre ele în articolele trecute. Mai am să vă arăt unul pe care l-am redecorat chiar de curând. Acvariul se numește Stonehenge, pentru că așa i-am pus eu numele, inspirat din așezarea pietrelor din acvariu. Îmi place acvariul ăsta foarte mult. M-am atașat mult de el probabil datorită faptului că apa este foarte curată și nu am avut niciodată probleme cu aceasta. Se spune că ești un acvarist bun atunci când reușești să ai apă de calitate în acvariile tale, astfel încât peștii să fie fericiți și să nu moară, desigur!



stonehenge fish tank

Acvariul ăsta a fost cumpărat din Winborne. L-am cumpărat de la un cuplu care avea trei copii mici. Nu au mai avut timp de el și la scurt timp mi-am dat seama de asta. Când m-am apucat să curăț acvariul, am avut de muncă ore bune. A fost atât de murdar încât nu cred că mai putea supraviețui vreo formă de viață vertebrată în el. După ce l-am curățat bine, nu am avut probleme nici cu apa iar peștii s-au acomodat foarte bine în acest acvariu care nu are mai mult de 100 de litri.

pair of bristlenose plecos

Acum am în el câțiva pești neon, câțiva pești tetra, o pereche de Bristlenose Plecostomus cu înotătoare voalate, Trei Guppy roșii și trei pești spadă, tot roșii. Ar mai fi pe acolo un Shrimp supraviețuitor dintr-un alt acvariu și un Kohli Loach la fel de supraviețuitor din același acvariu. Ar mai fi o sumedenie de melci toxici care se înmulțesc într-un ritm alert și un melc asasin care ar trebui să se hrănească cu melcii toxici, dar de când l-am cumpărat nu face altceva decât să doarmă. Cred că o să moară ucis de melcii pe care trebuia să îi mănânce(cel puțin în teorie).

 

 

bristlenose male

Caut un răspuns!

Zilele astea am început să caut pe internet ceva de muncă pentru prietenul englez John, care din varii motive nu are un job la momentul actual. Știu că pare ciudat ca eu, care sunt din estul Europei și vorbesc o engleză destul de stricată încă, să-i caut de lucru unui englez nativ. Dar nu intru în amănunte în ceea ce privește motivele pentru care o fac. Ideea e că am aflat de un site care pune în legătură oamenii din imediata apropiere a locului în care locuiești. Astfel poți fi în legătură cu acei oameni din jurul casei tale sau din cartierul tău, să aflii noutățile zonei, să propui evenimente, să pui întrebări, etc. Găsesc foarte util acest tip de site și încercam să-mi dau seama dacă în România avem ceva asemănător.

Acum este momentul să-mi dați un răspuns!

streetlife.com

streetlife.com

Știu că îți poți crea grupul de prieteni pe facebook sau să te alături unor grupuri de oameni cu aceleași interese ici-colo pe rețelele de socializare. Dar vreau să știu dacă este totuși vreun site care să adune la un loc oamenii dintr-o arie restrânsă și dacă acest site este și activ în România. Ca să înțelegeți mai bine, eu sunt înregistrat pe site-ul streetlife.com din Anglia. Aici verific cam zilnic ce se întâmplă în zona mea, ce evenimente se petrec, cine și-a mai pierdut pisica, cine pe cine mai caută, ce reguli sau taxe noi mai implementează consiliul local, dacă a apărut vreun hoț/violator/escroc în zonă, dacă cineva are nevoie de vreun serviciu, etc. Oamenii întreabă, se informează, iar alții răspund. Așa am reușit să-i găsesc lui John câteva joburi de „zilier” cum le numim noi, unde omul prestează munca și la finalul zilei sau a perioadei de lucru e plătit cash în mână și merge liniștit acasă.

Deci ce avem de genul acesta în România și eu nu știu sau nu îmi dau seama că știu?

Este Monopoly cel mai bun joc de masa din toate timpurile?

În ultimii trei ani am avut ocazia să joc din nou jocul Monopoly, un joc care mi-a marcat o mică parte din copilăria mea. Am descoperit acest joc la țară, în compania unor prieteni ceva mai mari decât mine. Eram folosit drept rezervă, așa că puteam juca în mare parte numai atunci când unul din băieții mai mari din grup lipsea și atunci eram introdus eu în joc ca să iasă numărul de participanți. Țin minte că am petrecut într-o zi mai mult de 11 ore jucând acest joc în casa acelor prieteni, timp în care afară a plouat torențial iar bunicul mă căutase disperat și ud leoarcă, inclusiv în pădurea de la vreo doi kilometri distanță de casă, inclusiv pe unde știa sau credea că m-aș fi putut adăposti de ploaia torențială care durase neobișnuit de mult. Dar jocul de Monopoly m-a ținut în fața acelei table cu pioni, proprietăți și dolari, mai mult decât era cazul. Culmea e că am jucat toată ziua fix același joc și nimeni nu părea că reușește să-și învingă concurența în afaceri…

Cine mai joacă Monopoly încă?

Monopoly by Parker Brothers

Monopoly by Parker Brothers

Revenind la jocul de Monopoly din zilele noastre, am impresia că încă este un joc în mare vogă, dat fiind faptul că de fiecare dată când apare un desen animat nou sau un film care vinde bine în box office, Monopoly lansează deasemenea ediția specialăa jocului, pe tema filmului sau desenului animat. Iată numai câteva dintre exemplele pe care le-am constatat în ultima perioadă și care se găsesc cam în orice magazin de jucării din țară și inclusiv în marele mall online emag.ro:

Dacă încă mai este cineva care nu a auzit de Monopoly sau poate a auzit dar nu a jucat, este bine de știut că acest joc a apărut în anul 1903 în Statele Unite ale Americii și a fost pubicat de frații Parker în versiunea curentă în anul 1935. De atunci oamenii se tot joacă acest joc, aleargă cu pionul pe o tablă de joc, marcată cu 40 de pătrățele, reprezentând proprietăți, instituții sau furnizori ai unei societăți. De fiecare dată când un jucător cumpără toate proprietățile de aceeași culoare se numește că a realizat Monopoly și poate începe să investească în construirea de case și hoteluri. După ce a reușit să investească banii în case și hoteluri, începe să câștige bani buni din închirierea lor, celorlalți jucători care în urma mutării pionului ajung pe proprietatea acestuia. Sumele de închiriere diferă, așa că diferențele între bugetele fiecărui jucător se înregistrează rapid. Fiecare jucător are un buget de start de 2000 de dolari sau în funcție de regulile casei stabilite de la început și respectate de toți jucătorii. Jucătorii pot negocia între ei și tranzacționa proprietățile, în acest sens neexistând nicio restricție din câte știu eu. Poți tranzacționa și negocia pe minus sau pe plus, în funcție de interesele tale, de bugetul disponibil și de ce nu de alianțele făcute cu ceilalți jucători. Jocul este unul foarte antrenant, cu un mare avantaj si dezavantaj în același timp: durează mult! (uneori prea mult, o singură sesiune putând să se termine chiar și după câteva ore bune de joc, după câteva zile, sau la mica înțelegere, atunci când toți jucătorii sunt suficient de puternici și nu se întâmplă nimic deosebit câteva ore la rând)

Monopoly este jocul pe care încă îmi place să-l joc dar nu prea am cu cine. Ultima dată când l-am jucat în mai mult de doi jucători a fost acum trei ani cu prietenul John din România. Acum două săptămâni l-am jucat din nou cu prietenul John din Anglia, dar de data asta cu doi oponenți virtuali și în varianta electronică, pe laptop.

Cu toate astea mie mi se pare Monopoly cel mai bun joc de masă din toate timpurile și am jucat și eu câteva la viața mea! (cele de noroc jucate cu bani reali nu intră în calcul pentru afirmația de mai sus)

Voi ce părere aveți despre acest joc?

 

A fost o zi distractivă

Azi am luat micul dejun împreună cu John, prietenul meu englez și cu colega mea româncă. Nici nu a mai contat că veneam după 12 ore de muncă pe timpul de noapte, că timpul a trecut atât de repede și am ajuns să dezbatem subiecte din cele mai diferite. Am vorbit despre muzică, despre oameni, despre peștii mei și cel mai interesant subiect de departe, despre ornitorinci.

John este un om inteligent, dar pentru că nu a avut contact cu anumite subiecte, are anumite informații lipsă față de mine. Și mai mult de atât simt un pic că și sistemul lor educațional e de vină. Nu zic neapărat că ar fi al nostru mai cu moț, dar noi învățăm la școală câte puțin din fiecare, iar apoi avem timp să și aprofundăm. Nu știu exact cum e la ei sistemul de învățământ, dar John nu este singurul englez care îmi dă impresia că nu știe anumite lucruri pe care noi în România le considerăm elementare poate. Și mă refer aici la englezi care sunt totuși inteligenți, nu agramați, analfabeți sau din pătura socială joasă.

sursa foto: google images

sursa foto: google images

Așa se face că l-am învățat multe cuvinte pe John din diferite domenii, iar la rândul lui el mă învață engleza din mers. E dicționarul meu englez-englez și șoferul meu în ultima vreme, dar și un prieten așa cum nu am mai avut din copilărie. Așa bine ne-am împrietenit încât nici nu contează că are aproape dublul vârstei mele.

Cum stăteam de vorbă la masă, despre peștii mei din cele trei acvarii din cameră pe care le-am populat cu pești, am ajuns să discutăm despre ce fel de pești am în acvariu și în ce categorie s-ar încadra. Am pești care dau naștere puilor precum un mamifer. Nasc pui vii, dar nu-i hrănesc cu lapte din mamele, ceea ce nu completează definiția mamiferului așa cum o cunosc eu. Apoi el a adus în discuție ornitorincul care la fel ca peștii mei are un statut mai special, fiind un animal care depune ouă, dar totuși alăptează cumva puii.

Pornind de la această discuție John a început să caute informații despre ornitorinci. Așa am aflat cu toții noi informații:

  • Pluralul englezesc al ornitorincului este Platypussies, ceea ce-l face ușor obscen am impresia.
  • Masculul are un soi de ac cu venin pe care îl poate folosi pentru a ține departe prădătorii.
  • Femela nu are mameloane așa că puiul linge laptele de pe ea sub formă de transpirație.
  • În America oamenii au ornitorinci drept animale de companie. Cu ocazia asta am aflat că unii oameni au ca animale de companie sconcșii și că asta este permis în anumite state americane și chiar în Germania.

Apoi i-am explicat lui John că un desen animat m-a învățat de fapt că ornitorincii sunt animale de companie în America. Perry ornitorincul, din desenul animat Phineas și Ferb este un personaj animat foarte iubit de copiii din întreaga lume și chiar de către adulți, dacă mă puneți cel puțin pe mine la socoteală.

Ziua a continuat cu niște lecții de română pentru John. Cu niște jocuri de cuvinte asemănătoare ca pronunție de cele din engleză. M-am distrat copios cu Elena pe seama lui John și pe accentul lui britanic pus pe orice cuvânt din limba română. Nici el nu s-a arătat deranjat de lecția de română, deși nu are vreun scop în a o învăța.

A fost o zi foarte interesantă, cu încă și mai multe momente distractive. Și pentru că după râs vine cumva plâns, oboseala m-a ajuns la un moment dat. Deși nu am reușit să dorm mai mult de o oră, pentru că a trebuit să plec iar la serviciu, nu am regretat nimic din ziua asta. La cât mai multe ca asta zic…

 

 

 

 

Prima vizită în Londra

Am ajuns în sfârșit în Londra și de data asta ca să o vizitez, nu doar ca punct de legătură în drumul meu către România, către Southampton, Leeds sau Jersey așa cum s-a întâmplat în trecut. Am acordat o zi întreagă plimbărilor pe străzile Londrei, cu sute de mașini scumpe, cu sute de oameni pe străzi și cu trafic aglomerat. A fost o vizită de cunoaștere a locului, astfel la următoarea voi ști mai bine ce am de făcut în Londra.

20161211_134248

Cred că am mers circa 20 de km în total prin Londra, având în vedere că am mers din Victoria Bus Station până la Big Ben și Palatul Buckingham, până la cel mai mare magazin din Londra, Harrods – de care nu mai auzisem până atunci-, iar toate drumurile astea le-am făcut pe tot felul de străduțe, sau chiar bulevarde, cu GPS-ul în mână.

După ce am vizitat Londra la pas, fără a plăti prea mult pentru atracțiile turistice gen London Eye, The Shard Tower, plimbări cu vaporul pe Tamisa sau alte atracții ce îți scot cu ușurință lire bune din buzunare, am constatat că Londra te ușurează de o grămadă de bani. Dar la următoarea vizită mă tem că mă voi lăsa ușurat de bani, numai de dragul de a vedea Londra din Shard Tower sau din London Eye, de a avea o plimbare pe Tamisa sau o aventură în Lumea lui Shreck sau Casa Groazei. Dar toate astea costă bani buni, prea mulți până și pentru mine care muncesc pe lire și nu pe lei.

Dar voi lăsa deoparte toate cuvintele astea și las imaginile să vorbească de la sine. Londra e faină dar foarte scumpă!

La mulți ani!

Primul meu articol din acest an vine mai devreme decât îmi propusesem. Nu pentru că ar fi ceva gen breaking news, fiindcă tot despre trecut voi vorbi de fapt, ci pentru că cineva mi-a comentat pe un alt blog dacă am abandonat scrisul pe blog.

Leoaica tanara iubire

Leoaica tanara iubire

Nu am abandonat nimic! Cel puțin nu definitiv. Am fost doar leneș, lipsit de inspirație, lipsit de timp, ignorant, sau toate la un loc și poate chiar ceva în plus. Așa că am zis să pun ceva aici, nu ca să mă scuz ci mai degrabă să mă acuz. Dar ca să fiu mai pozitiv, vreau să vă urez întâi de toate un an nou mai bun, mai roditor și mult mai extraoridnar decât ceilalți ani. Se poate! Totul depinde de fiecare în parte!

Buckingham palace in London

Buckingham palace in London

Și pentru că nu pot sta prea mult într-un loc și focusat pe treaba asta, o să vă las câteva repere ale activității mele din ultima vreme:

  • am vizitat locuri noi din Anglia, unele dintre ele din acelea pe care le vezi în pliante turistice și te întrebi când vei ajunge să le vezi!
  • mi-am rearanjat camera în care stau cu chirie în Anglia, cam în fiecare săptămână din dorința de a câștiga mai mult spațiu și din lipsă de hotărâre. Nu am fost mulțumit de rezultat. Acum sunt cu ultima amenajare. Să vedem pentru cât timp.
  • mi-am aranjat și populat cele trei acvarii din cameră. Ultimul dintre ele a ieșit minunat. Încă puțin și ar fi demn de pus în revistă. Îmi lipsește totuși mușchiul de apă sau poate o algă de un verde aprins care să crească în voie în acvariu. Am mai văzut prin alte acvarii și arată superb, dar eu nu am reușit să fac rost de ea.
  • am început serviciu. După ce în luna decembrie am avut o vacanță prelungită din lipsă de serviciu, acum am revenit la serviciu și am de făcut niște bani, pentru că am și niște planuri de călătorie care necesită niscaiva finanțe mai serioase.

Cam asta despre mine și activitatea mea din ultima vreme.

Cred că îmi place iarna din sudul Angliei

Nu mi-a plăcut niciodată frigul și chiar dacă par nebun, trebuie să precizez că uneori 20 de grade Celsius nu îmi sunt de ajuns pentru a cataloga vremea de afară drept caldă. Și cum în Anglia nu prea mă întâlnesc cu atât de multe grade în termometre, vremea de aici mi se pare așadar rece. E drept că recele de aici nu e atât de rece precum în România. Nu prea îngheață, ceea ce mă face totuși mai fericit, măcar pe timp de iarnă. Și cum oficial a venit iarna și în Anglia, o să vă prezint câteva poze făcute chiar de 1 decembrie, de ziua României. Dar mai întâi vreau să vă povestesc ce am făcut de ziua României, chiar fără să îmi propun în prealabil.20161201_144535-copy 20161201_144541-copy 20161201_144610-copy20161201_150024-copy

Fiind început de lună și încă mai având bani în portofel după ziua de salariu, am zis că nu ar strica să sparg banii ăia cât mai repede posibil. Amprenta mea, doar mă cunosc când vine vorba de bani. Așa că am mers până în Wimborne ca să cumpăr un acvariu. Nu era ca și cum nu aș mai fi avut două acasă până atunci și niciunul pregătit pentru pești. Așadar am plecat împreună cu John, tovarăsul meu englezoi. către Wimborne. Ziua superbă de 1 decembrie mi-a picat numai bine cât să-i spun că afară e frumos doar pentru că e ziua României și a românilor de pretutindeni la urma urmei și că noi ne urăm să avem viață lungă de ziua României. A fost complicat să-l învăț să zică „La mulți ani!” dar nu imposibil. Cu Ț-ul a fost mai greu dar după foarte multe încercări a reușit să-i zică „la mulți ani!” chiar mamei mele care l-a și înțeles și i-a transmis urarea înapoi, evident în limba română.20161201_144856-copy

Așadar am mers în drumul nostru către Winborne pe plaja din Bournemouth, că era și păcat să nu ne plimbăm pe o plajă atât de faină într-o zi de vis. Probabil pozele vorbesc de la sine și jur că nu-i nimic din poze modificat în afara faptului că le-am comprimat ca pentru o pagină web, fapt ce le știrbește de fapt din calitate.

Uite așa m-am jucat eu pe nisipul fin al plajei  din Bournemouth și am scris tot felul de mesaje, pentru John și pentru România. Am mers de-a lungul ei și am ascultat pescărușii. Nici măcar nu adia vântul. Era perfect deși eu sunt bine înfofolit în poze. V-am spus că par nebun! Doar par!

20161201_144820-copy

După plimbarea asta ne-am continuat drumul către Wimborne. Un drum care părea rupt din filmele de groază. La nici 10 km distanță de țărm, de ceea ce se vede în poze, așadar de vremea aceea superbă, erao ceață atât de deasă că abia vedeai la zece metri și era atât de întuneric de parcă ar fi fost eclipsă de soare.

Am ajuns la locul cu pricina și am constatat că e un orășel tipic englezesc, cu străzi destul de înguste, trafic peste tot și foarte aglomerat. Ne-am învârtit în cerc, am găsit persoana, am luat acvariul și am plecat înapoi către Bournemouth, unde i-am propus lui John o masă în stil românesc.

El a mancat bulz cu mămăligă, că este un pic cam pe latura vegetariană. Mănâncă și carne dar numai de pui sau de curcan, dar foarte rar. De fapt și cârnați englezești și bacon dar și asta foarte rar, cumva în lipsă de alternativă. Eu m-am delectat cu jumări cu muștar la aperitiv, ciorbă de vită și la felul doi pomana porcului, care a sfârșit sub formă de take away și din lipsă de timp, dar și pentru că mă săturasem. Desertul a fost de asemenea take away. Papanașii i-au plăcut și lui John și mamei lui spre deosebire de bulzul cu mămăligă despre care nu a avut prea multe de spus.

Cam asta a fost ziua mea românească în Anglia de 1 decembrie 2016. De reținut că:

  • în continuare prefer iarna de aici chiar dacă e fără zăpadă, dar măcar e fără viscol și ger.
  • John încă știe să spună „La mulți ani!” în română și chiar știe când să-l folosească
  • mesajele mele în nisip pe plajă au fost citite de o mulțime de oameni și păsări
  • Pomana porcului de la restaurantul Roxy’s Bistro din Bounemouth a fost un deliciu
  • La mulți ani România, cu sau fără PSD!

 

 

Cum să fii un parior de succes?

Sunt parior de mai bine de zece ani, ba chiar mă apropii ușor-ușor de douăzeci de ani de activitate intensă, online sau offline. Nu încerc să conving pe nimeni să se apuce de această activitate, dar îi încurajez pe cei ce o fac deja să parieze responsabil. Și pentru a răspunde cât mai repede întrebării care dă titlul acestui articol, aș vrea să spun că un parior de succes este cel care câștigă mai mult decât pariazăapuesta1x2  O să vorbesc câte puțin despre activitatea mea din trecut, o să mă axez pe strategiile folosite și o să vă descriu profilul meu de parior din momentul de față. Nu în cele din urmă am să vă direcționez către o pagină care oferă ponturi pentru pariori, pe care eu o urmăresc de jumătate de an și care are printre cele mai bune rezultate dintre paginile de acest gen ale căror sfaturi și ponturi le-am urmat, dar care, mai presus de toate, are un mare avantaj: nu este afiliată la nicio casă de pariuri.

Cum am început să pariez?

Nu mai știu exact câți ani aveam atunci când am plasat primul bilet la pariuri, dar cu siguranță nu aveam vârsta legală pentru a face asta. Nu aveam nici măcar buletin. Pur și simplu anturajul și circumstanțele m-au făcut să încep să pariez încă de când eram copil. Ar fi o discuție mult prea lungă și am pierde firul poveștii, astfel încât nu voi intra în amănunte, ci voi da un sfat părinților: țineți copiii cât mai mult timp departe de activitățile nepotrivite vârstei lor (pariuri, tatuaje, alcool, țigări, etc)

Nefiind mândru de direcția mea în viață și recunoscând în același timp că am o oarecare dependență de pariuri pot da încă sfaturile necesare non-pariorilor de a nu se apuca de această activitate, iar pariorilor urmăriți de insucces sau ghinion le pot spune să își aleagă strategia potrivită lor și să o urmeze cu strictețe pentru a limita pierderile.apuestas-deportivas

Care sunt strategiile mele în pariuri?

Încă sunt un parior ușor dezordonat, dar cu multe bile albe în dreptul activității mele parioristice. Mi-am adăugat aceste bile albe, rând pe rând de fiecare dată când am reuțit să îmbunătățesc o acțiune negativă a activității mele de parior. Astfel am descoperit pe vremea când pierdeam foarte mulți bani că limitarea pierderilor este foarte importantă la fel ca și evitarea efectului de domino în perioada neagră când nimic din ce pariezi nu îți iese și totuși continui să pariezi, mai mult și mai neinspirat. Una dintre strategiile care au dat roade în cazul meu și care mi-au limitat pierderile, întorcându-mă pe calea cea „dreaptă” a câștigului, este aceea de a retrage cât mai des posibil, indiferent dacă sumele retrase nu sunt mai mari decât cele depuse. Este o strategie care în cazul meu a dat roade și nu este o strategie de pariere efectivă ci una de gestionare a finanțelor disponibile pentru pariuri.

O altă strategie, de data aceasta referitoare la pariuri, se referă la limitarea riscurilor. Cu cât adaugi mai multe evenimente pe un bilet, cu atât șansele de pierdere cresc, deși câștigurile posibile cresc și ele în valoare. Numai că un câștig posibil mare nu aduce musai bani în contul pariorului, ci de cele mai multe ori doar speranța că poate câștiga o sumă mare. Deci cum fac eu să limitez riscul? Aleg de cele mai multe ori un singur eveniment pe bilet iar riscul de a pierde sau de a câștiga îl limitez la 50%. Asta înseamnă că pun un pariu gen tenis Murray – Nadal cu numai două opțiuni – câștigă sau pierde. Astfel limitez riscul de nereușită la un procent statistic de fix 50%, alegând un eveniment cu o șansă de reușită din două disponibile.

Personal mai am de îmbunătățit în activitatea mea de parior puncte slabe precum: nu trebuiesă pariezi pe orice eveniment, nu trebuie să stai toată ziua logat în cont plasând pariu după pariu, nu trebuie să pui toți banii pe „o carte” oricât de sigură ți s-ar părea șansa. Sunt sigur că într-o zi voi mai pune niște bile albe în dreptul acestor puncte slabe pe care le voi îndrepta.

strategie pariuri numită betty pro propune și pagina piațadeponturi.ro pe care o urmăresc de ceve vreme și despre care voi vorbi în cele ce urmează. Prin ce se deosebește această strategie față de altele este faptul că:

  • Strategia propune un plan de pariere raportat la bugetul jucătorului și bazat pe o progresie aritmetică. Cu alte cuvinte nu vei pierde niciun ban pe termen lung dacă vei urma cu strictețe pașii propuși de această strategie.
  • Profitul este garantat iar obiectivul de a face bani va fi atins fără riscuri reale.
  • Nu trebuie să fii parior experimentat ca să câștigi bani, ci doar să nu te abați de la această strategie de pariere!

Piața de ponturi – Un ajutor pentru pariori

Piata de ponturi

Piata de ponturi

Am numai cuvinte de laudă despre Piața de ponturi, pagină web ce vine în ajutorul pariorilor cu ponturi bune, strategii și informații de calitate despre evenimentele sportive, despre sportivi sau despre echipe în general. Urmăresc de câteva luni pagina, de când am descoperit-o pe facebook la „pagini sugerate” și pot spune că predicțiile oferite de ei sunt de bun simț și de cele mai multe ori corecte.

Fiind unicul proiect de acest gen, neafiliat caselor de pariuri din România au un interes mai mare de a face analize complete și de a da ponturi corecte. Pentru că la celelalte pagini de predicții interesele sunt altele. Cu cât pariorul pierde mai mult, cu atât mai mult încasează persoana din spatele acelei pagini. Asta este însă altă discuție pe care nu o voi dezvolta aici. Rata mare de câștig a făcut  piațadeponturi.ro să câștige repede credibilitate în rândul pariorilor, acest lucru observându-se în feedback-ul clienților.

Un alt atu de luat în seamă este acela că la secțiunea ponturilor plătite, abonamentele lunare sunt mai mult decât accesibile ca preț. Un parior care știe ce înseamnă rata de câștig de peste 50% și care acceptă profitul indiferent de valoarea lui, acela este un parior de succes din punctul meu de vedere! În ultima vreme piațadeponturi.ro a avut o rată de succes în cazul predicțiilor cu mult mai mare de 50% inclusiv pentru selecțiile oferite în secțiunea free tips sau biletul zilei.

În cele din urmă aș dori să îmi exprim interesul pentru mai multe predicții disponibile pe pagina piațadepariuri.ro, momentan predicțiile din fotbal fiind net superioare ca număr celor din alte sporturi.

 Surse foto: google images si piatadeponturi.ro

Am vizitat fabrica de țigări din Ploiești

Într-un eveniment anunțat și organizat cu mare fast, compania British American Tobacco a anunțat noi investiții în fabrica din Ploiești. Evenimentul a avut loc marți în propria fabrică, în prezența zecilor de jurnaliști invitați, a persoanelor din conducerea companiei, dar și a reprezentanților Primăriei Ploiești.

pachete de tigari marca dunhill

pachete de tigari marca dunhill

British American Tobacco (BAT) a subliniat faptul că investițiile de natură tehnologică dar și de îmbunătățire a capacității de prelucrare a fabricii vor face ca punctul de lucru al BAT să fie al doilea ca mărime din Europa. Totodată BAT se mândrește cu faptul că este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul statului, dar și unul dintre cei mai mari investitori.

Din vizita mea în fabrica BAT am reținut câteva lucruri importante pentru mine și orașul meu. Am aflat că prin noile investiții, celor circa 750 de locuri de muncă existente în fabrica din Ploiești, se vor mai adăuga circa 100 de locuri de muncă în următorii ani. Am mai aflat că un procent de 50% din producția fabricii din Ploiești merge la export, iar acest procent va crește până la 56%. BAT exportă din Ploiești în peste 35 de țări printre care Japonia, Anglia, Rusia sau Brazilia.

Ca de fiecare dată când am vizitat o fabrică, am fost atent la anumite detalii, am studiat mașinile automate care lucrează foarte rapid și fără întrerupere. Nu am putut să nu remarc zgomotul destul de mare pe care îl produc mașinile. E adevărat că operatorii lucrează cu protecții pentru urechi, pentru a le proteja auzul, dar tot este un mediu neprielnic din acest punct de vedere. Personal am mai lucrat într-o fabrică foarte zgomotoasă și nu este deloc plăcut, indiferent cum îți protejezi auzul.

Mi-a plăcut că fabrica era curată și plină de norme de protecție și de echipamente puse la dispoziție. Mirosul specific de tutun îmi place, dar în cazul acesta era foarte pronunțat. Nici nu mă așteptam să fie altfel. Am aflat că tutunul este trecut prin „sosuri” pentru a fi aromat. Astfel apar țigările cu arome și diferitele mărci cu diferite senzații și experiențe oferite fumătorilor.

Dacă am înțeles bine, compania pregătește noi produse ce constau în țigări electronice, ca urmare a noii tendințțe pe care o au fumătorii, mulți dintre ei devenind în timp fumători exclusiv de țigară electronică.

Ca un non-fumător am fost atras de fabrică în sine și mai puțin de produsul finit. La urma urmei orice rău își are și partea benefică pe undeva. În cazul de față partea benefică este stimularea economiei și oferirea locurilor de muncă, iar despre părțile negative prefer să nu discut, deși nu încurajez pe nimeni să fumeze. La urma urmei nici pachetele de țigări nu încurajează pe nimeni să fumeze, mai ales de când cu mesajele și imaginile inscripționate pe ele. Dar asta este o altă discuție destul de sensibilă.

containere cu tutun

noi filtre de tigari pentru o experienta a fumatului imbunatatita

noi filtre de tigari pentru o experienta a fumatului imbunatatita

cateva masini din fabrica

cateva masini din fabrica

Ghidul explicand cum functioneaza masinile

Ghidul explicand cum functioneaza masinile

masina care pregateste tutunul

masina care pregateste tutunul

masina care scoate tigaretele si le pregateste pentru impachetare

masina care scoate tigaretele si le pregateste pentru impachetare

masina de impachetat

masina de impachetat

pachete de tigari controlate calitativ

pachete de tigari controlate calitativ

tigarete pregatite pentru impachetare

tigarete pregatite pentru impachetare

rebuturi

rebuturi

tigari

tigari

%d bloggers like this: