Results for category "Oameni"

Caut un răspuns!

Zilele astea am început să caut pe internet ceva de muncă pentru prietenul englez John, care din varii motive nu are un job la momentul actual. Știu că pare ciudat ca eu, care sunt din estul Europei și vorbesc o engleză destul de stricată încă, să-i caut de lucru unui englez nativ. Dar nu intru în amănunte în ceea ce privește motivele pentru care o fac. Ideea e că am aflat de un site care pune în legătură oamenii din imediata apropiere a locului în care locuiești. Astfel poți fi în legătură cu acei oameni din jurul casei tale sau din cartierul tău, să aflii noutățile zonei, să propui evenimente, să pui întrebări, etc. Găsesc foarte util acest tip de site și încercam să-mi dau seama dacă în România avem ceva asemănător.

Acum este momentul să-mi dați un răspuns!

streetlife.com

streetlife.com

Știu că îți poți crea grupul de prieteni pe facebook sau să te alături unor grupuri de oameni cu aceleași interese ici-colo pe rețelele de socializare. Dar vreau să știu dacă este totuși vreun site care să adune la un loc oamenii dintr-o arie restrânsă și dacă acest site este și activ în România. Ca să înțelegeți mai bine, eu sunt înregistrat pe site-ul streetlife.com din Anglia. Aici verific cam zilnic ce se întâmplă în zona mea, ce evenimente se petrec, cine și-a mai pierdut pisica, cine pe cine mai caută, ce reguli sau taxe noi mai implementează consiliul local, dacă a apărut vreun hoț/violator/escroc în zonă, dacă cineva are nevoie de vreun serviciu, etc. Oamenii întreabă, se informează, iar alții răspund. Așa am reușit să-i găsesc lui John câteva joburi de „zilier” cum le numim noi, unde omul prestează munca și la finalul zilei sau a perioadei de lucru e plătit cash în mână și merge liniștit acasă.

Deci ce avem de genul acesta în România și eu nu știu sau nu îmi dau seama că știu?

A fost o zi distractivă

Azi am luat micul dejun împreună cu John, prietenul meu englez și cu colega mea româncă. Nici nu a mai contat că veneam după 12 ore de muncă pe timpul de noapte, că timpul a trecut atât de repede și am ajuns să dezbatem subiecte din cele mai diferite. Am vorbit despre muzică, despre oameni, despre peștii mei și cel mai interesant subiect de departe, despre ornitorinci.

John este un om inteligent, dar pentru că nu a avut contact cu anumite subiecte, are anumite informații lipsă față de mine. Și mai mult de atât simt un pic că și sistemul lor educațional e de vină. Nu zic neapărat că ar fi al nostru mai cu moț, dar noi învățăm la școală câte puțin din fiecare, iar apoi avem timp să și aprofundăm. Nu știu exact cum e la ei sistemul de învățământ, dar John nu este singurul englez care îmi dă impresia că nu știe anumite lucruri pe care noi în România le considerăm elementare poate. Și mă refer aici la englezi care sunt totuși inteligenți, nu agramați, analfabeți sau din pătura socială joasă.

sursa foto: google images

sursa foto: google images

Așa se face că l-am învățat multe cuvinte pe John din diferite domenii, iar la rândul lui el mă învață engleza din mers. E dicționarul meu englez-englez și șoferul meu în ultima vreme, dar și un prieten așa cum nu am mai avut din copilărie. Așa bine ne-am împrietenit încât nici nu contează că are aproape dublul vârstei mele.

Cum stăteam de vorbă la masă, despre peștii mei din cele trei acvarii din cameră pe care le-am populat cu pești, am ajuns să discutăm despre ce fel de pești am în acvariu și în ce categorie s-ar încadra. Am pești care dau naștere puilor precum un mamifer. Nasc pui vii, dar nu-i hrănesc cu lapte din mamele, ceea ce nu completează definiția mamiferului așa cum o cunosc eu. Apoi el a adus în discuție ornitorincul care la fel ca peștii mei are un statut mai special, fiind un animal care depune ouă, dar totuși alăptează cumva puii.

Pornind de la această discuție John a început să caute informații despre ornitorinci. Așa am aflat cu toții noi informații:

  • Pluralul englezesc al ornitorincului este Platypussies, ceea ce-l face ușor obscen am impresia.
  • Masculul are un soi de ac cu venin pe care îl poate folosi pentru a ține departe prădătorii.
  • Femela nu are mameloane așa că puiul linge laptele de pe ea sub formă de transpirație.
  • În America oamenii au ornitorinci drept animale de companie. Cu ocazia asta am aflat că unii oameni au ca animale de companie sconcșii și că asta este permis în anumite state americane și chiar în Germania.

Apoi i-am explicat lui John că un desen animat m-a învățat de fapt că ornitorincii sunt animale de companie în America. Perry ornitorincul, din desenul animat Phineas și Ferb este un personaj animat foarte iubit de copiii din întreaga lume și chiar de către adulți, dacă mă puneți cel puțin pe mine la socoteală.

Ziua a continuat cu niște lecții de română pentru John. Cu niște jocuri de cuvinte asemănătoare ca pronunție de cele din engleză. M-am distrat copios cu Elena pe seama lui John și pe accentul lui britanic pus pe orice cuvânt din limba română. Nici el nu s-a arătat deranjat de lecția de română, deși nu are vreun scop în a o învăța.

A fost o zi foarte interesantă, cu încă și mai multe momente distractive. Și pentru că după râs vine cumva plâns, oboseala m-a ajuns la un moment dat. Deși nu am reușit să dorm mai mult de o oră, pentru că a trebuit să plec iar la serviciu, nu am regretat nimic din ziua asta. La cât mai multe ca asta zic…

 

 

 

 

Atenție vă rog! Vede cineva articolul acesta?

Am scris acum câteva zile articolul despre centralele electrice din Ploiești care devin mai prietenoase, datorită lui Ionuț Urzeală și a altor oameni din jurul lui care pun umărul la treabă pentru a face mediul înconjurător mai plăcut ochiului, pentru copii și pentru cetățeni în general. Dar proiectul este unul care absoarbe ceva fonduri, care sunt deocamdată inexistente sau parțial existente. Astfel Ionuț Urzeală a plusat și a deschis o invitație virtuală la serbarea zilei lui de naștere. Prezența se face pe bază de cadou, reprezentând o donație simbolică pentru proiectul mai sus prezentat.

Știu că nu toată lumea deține un cont paypal (metoda de efectuare a donației), dar sunt convins că mai sunt persoane printre cele care au văzut invitația cu iz caritabil, care dețin un cont și pot face chiar și o donație. Și chiar dacă un euro poate părea puțin, în unele cazuri face diferența. Vă îndemn să faceți act de prezență la ziua lui Ionuț, că e păcat să fie singur la petrecerea lui!

Cadoul îl puteți ‘cumpăra’ de aici! Tot acolo puteți afla și alte detalii despre proiect și despre ziua lui Ionuț.

Vă mulțumesc pentru atenție!

ziua-mea-21-845x475

Căpșunar de ocazie

Am făcut-o șe pe asta cel puțin o dată în viață. Să vă spun cum a fost: în zona în care stau eu în Anglia (să tot fie 7 mile la EST de orașul Southampton) se află o fermă al cărei nume este Pickwell Farm Shop. E și ”farm” dar e și ”shop”, doi în unu dacă vreți. Am ajuns acolo cu o colegă de la serviciu care a tot insistat să mergem pentru că a auzit ea că de acolo poți culege căpșune de pe plantație pentru tine și sufletul tău. Ne-am urcat fundurile în mașină direct după o noapte de muncă și am plecat la cules. Am ajuns acolo chiar înainte de deschidere, dar totuși erau destui fermieri care roboteau în zonă, ba în aria de shop, ba în cea de farm.

Prima dată m-a trăsnit mirosul de fermă din aia de cai, ca să nu zic chiar porci. Mirosea cumva a îngrășământ natural, dar la genul deranjant. Nu sunt chiar nebun cu capul, chiar poate fi și un mod mai plăcut al mirosului de îngrășământ natural. Știu asta pentru că am crescut la țară și era în spatele grajdului (unde-și aveau adăpostul vaca și calul bunicilor) un maldăr mare de balegă de vacă și de cal (zău că nu știu sigur dacă și la rahatul de cal se zice tot balegă, dar aștept sugestii) numai bun de folosit ca îngrășământ natural imediat ce era cazul, adică într-o iarnă târzie sau primăvară timpurie, tocmai după ce se desfundă grădina (unii numesc asta săpat, alții arat, în zona de unde sunt bunicii mei -Urlați-Iordăcheanu-Prahova- se numește desfundat) (iei cazmaua -lopata aia mai dreaptă- o înfigi în pământ și scoți brazda precum plugul, numai că de data asta tu ești plugul putere). Unii mai folosesc calul și un plug mai mic pentru a face asta în grădină, dar pentru că în grădinile mai înghesuite, cu pomi fructiferi, căpițe de fân și mai știu eu ce alte obstacole din grădină, e cam greu să folosești plugul chiar fiind și de mici dimensiuni, așa că te pui singur pe treabă, dând cu țuică sau cu vin fiert ca să treacă frigul din oase, în caz că ritmul muncii nu te ajută să rămâi suficient de cald. Și am pornit de la rahat și am ajuns la băutură din greșeală. Deci maldărul ăla de rahat amestecat, de cal și vacă, nu mirosea -nici măcar vara în soarele arzător- atât de urât precum ăsta de la ferma cu pricina. Și nu vă gândiți acum că sunt un pervers din ăla care se ascunde în WC și face inhalații cu metanul eliminat de rahat, precum cu fumul/aburul eliminat de o narghilea. Nu, nu am fantezii din astea și nu consum așa ceva. Totuși la țară am mai mirosit și eu rahați de diferite specii de păsări de animale, ba pe rând, ba la grămadă, dar nu în mod intenționat ci ca parte din viață ca să zic așa. Adică nu mergeam să iau găinațul de găină în mână și să-l adulmec, sau căcărezele de oaie/capră și să le tratez ca pe M&M’s sau mai știu eu ce alte bomboane glazurate seamănă cu ele. Dar iată că deja din vorbă în vorbă m-am afundat printre termeni din ăștia scatologici din zona countryside: balegă, găinaț, căcăreze, etc. Iar m-am abătut de la idee și de la ideea ideii. Deci grămada aia imensă care se aduna de-a lungul anului în spatele casei unde era grajdul, nu mirosea ca ceea ce am simțit la ferma asta (altminteri ai mei și-ar fi mutat ori casa, ori destinația grămezii de rahat), deși aici nu văzusem nici „picior” de căcat ci doar niște saci imenși cu îngrășământ. Dar erau sigilați și tot miroseau destul de intens și deranjant.

Știu că am abuzat de paranteze și explicații, dar am și eu vreo doi trei cititori fideli, dintre care unul știu sigur că are nevoie de toate explicațiile astea cu punct și virgulă și paranteze, așa că o să-i fac pe plac, ca drept mulțumire că încă îmi citește blogul acesta după doi ani de existență.

 

capsunarii

Revenind la ferma și trecând cum-necum peste îngrășământul natural și mirosul lui înțepător de deranjant, am intrat cumva în spiritul de fermier culegător de data asta. Oamenii chiar plătesc în Anglia pentru a-și culege singuri produsele. Asta nu le face în mod deosebit mai gustoase, sau mai bio. Dar e sentimentul ăla că ai ales cu mâna ta și că de pe tarla vine direct la tine marfa, fără a mai trece prin zeci de mâini și depozite.

Așa se face că ne-am luat coșulețul și am plecat la cules căpșune. Zeci de rânduri de căpșuni așteptau să fie culese. Căpșunele erau în mare parte precum cele pe care le vezi desenate în cărțile pentru copii. Acel roșu intens cu semințe galbene de un contrast desăvârșit. Mirosul și aroma, pur și simplu îmbietoare. Deja uitasem de tot de ce era la doar două sute de metri distanță de locul ăsta. Am fost primii culegători pe tarla. Au mai venit mai apoi și alții. Un grup măricel de asiatici, cel mai probabil chinezi, cu aparate de fotografiat la gât, selfie-stick-uri (l-am avut și eu pe al meu în dotare). Am văzut și câteva mămici cu copilașii lor la cules și desigur reacțiile alea de milioane ale copiilor atunci când sunt fericiți în lumea lor perfectă și lipsită de griji. Să-i fi văzut ce fericiți se zbenguiau printre rânduri, după ce găseau o căpșună mai dolofană sau eu mai știu cum… (deci reacțiile astea inocente și naturale sunt de milioane indiferent că îmi plac mie copiii sau nu).

Eu nu am avut reacții din astea. M-am concentrat pe cules și pozat. Ca poze nu știu dacă e neapărat fantastic sau inedit ceea ce am surprins. Dar ca experiență a fost deosebit. Am fost prima dată într-o plantație de căpșuni organizată ca la carte. Nu în fiecare zi ai ocazia să faci asta, iar unii nu fac asta toată viața. Drept urmare mie mi-au trebuit 28 de ani ca să ajung într-un astfel de loc, deși mai culesesem căpșune cu mâna mea, direct de la sursă, dar nu în locuri atât de bine puse la punct.

capsunar in anglia

Cam asta despre experiența mea de căpșunar pentru o zi. S-a strâns în cele din urmă un coșuleț de 2,6 kg pentru care s-a plătit 9 lire și un pic. Ferma cu pricina mai are pe lângă asta și parcele cu coacăze, fasole, mazăre, mure, rubarbă, zmeură și altele.. Și am văzut că în magazin mai vând multe alte produse provenite din ferma lor (dar pe care le culeg ei) sau din alte ferme, probabil în parteneriat. Cam o oră și jumătate am petrecut acolo, timp în care parcarea aproape se umpluse de mașini iar locul se bucura de oameni peste măsură. A fost cea mai călduroasă zi din an în Anglia, cel puțin până pe data de 19 iulie 2016. Bucuros de cele 29 de grade din termometrele englezești, vă doresc și vouă o vară caldă cum vă place vouă. Eu abia aștept să merg azi la plajă cu prietenul John care știe el un loc fain (ca de obicei) și probabil la prima mea cursă de cai (ca spectator) vinerea care vine.

Îmi priește Anglia din ce în ce mai mult, chiar dacă unii încă mai cred că mă chinui departe de casă. Sunt bine și chiar din ce în ce mai bine vă pot spune, până la proba contrarie!

Vezi aici mai multe imagini de la Pickwell Farm Shop.

Nadia Comăneci zi de zi pe ecranele TV din Anglia

Dacă ești român și vezi reclama din videoclipul de mai jos, nu ai cum să nu simți niște sentimente aparte. Acolo unde exemplele te inspiră să dai tot ce ai mai bun pentru a câștiga tot ce e mai bun, se află un moment artistic românesc. Nadia Comăneci a inspirat probabil multe gimnaste de când a stabilit recordul în gimnastică, cu sau fără voia ei. Dar reclama nu este despre gimnastică. Reclama este despre lucrurile făcute bine. Munca grea de pe urma căreia culegi roade bune și frumoase.

Nadia Comăneci continuă să fie de nota 10

Dar dacă ești și român și trăiești într-o țară străină și vezi această reclamă la TV în pauza unui film, atunci sentimentele sunt și mai puternice. Ți se zbârlește pielea când vezi că un compatriot te reprezintă cu mândrie. Și atunci îți vine să-i înjuri pe toți cei ce fac țărișoara ta de râsul lumii prin comportamentul și acțiunile lor.

Dar binele învinge întotdeauna, așa că la urma urmei imaginea de om bun ți-o faci și singur dacă ai tăi compatrioți nu te ajută îndeajuns. Vreau să îndrept imaginea românilor, măcar în ochii străinilor care mă întâlnesc. Prin bună purtare, politețe și respect față de țara în care mă aflu și locuitorii acesteia, vreau să arăt că românii pot fi buni dacă li s-ar da șansa să trăiască precum europenii. Și când zic europeni, mă refer la acei cetățeni proveniți din țări care le asigură salarii decente. Sigur că nu-ți mai vine să furi sau să arunci gunoiul la întâmplare atunci când câștigi bani cinstiți suficienți pentru un trai bun iar pe jos găsești curat la orice pas.

Acum că sunt în Anglia trăiesc altfel. Vreau să mă integrez în acest sistem. Vreau să învăț să plătesc pentru orice, pentru că aici statul face ceva cu banii impozitați și îi întoarce înapoi în buzunarul cetățenilor prin salarii și servicii bune. Și mi-aș dori să pot face asta și în România. Cer prea mult?

Până la un vis utopic greu de transpus în realitate, vreau să multumesc tuturor românilor care nu fac de râs România prin comportamentul lor! Și Nadiei și tuturor românilor care pun România într-o lumină bună în fața strainilor.

Când trebuie să îi explici unui copil despre sex…

Subiectul ăsta a fost tratat pe toate părțile. Când și mai ales cum trebuie să-i explici copilului tău cum se fac copiii, sau să îi răspunzi la întrebări al căror răspuns nu este potrivit vârstei lor? Asta depinde de la caz la caz și ține destul de mult cont de vârsta copilului. Dar oricum s-ar face introducerea în acest subiect, consider că este cel mai bine să fie făcută de către părinți sau măcar de către persoane avizate.

Educația sexuală este foarte importantă pentru copilul care în câțiva ani va deveni adolescent și care va suferi schimbări majore la nivelul întregului corp.

Probabil că este deosebit de dificil să-i explici unei fetițe de 5-6 ani ce înseamnă „virgin”, dar nu imposibil. Iată în filmulețul de mai jos cum se descurcă o mamă la prima întrebare cu adevărat dificilă venită din partea fiicei ei.

Ce inseamna virgin ? :))

Ce inseamna virgin ? :))

Un maratonist român și-a cerut iubita în căsătorie pe linia de sosire

 

Se numește Serdeniuc Alexandru Vlad este din Gura Humorului și trăiește în Jersey.

După ce a parcurs toată distanța propusă de competiția Standard Charted Jersey Marathon, Alexandru a găsit resursele necesare unei cereri în căsătorie cu totul și cu totul deosebită.

maratthon jersey
Acțiunea sa a fost apreciată de toată lumea, astfel încât presa locală a preluat știrea.
Iubita sa, Maria, a acceptat să-i fie mireasă fără a sta vreun moment pe gânduri. Nu știu dacă Alexandru s-a inspirat din gestul asemănător făcut de rugby-istul român pe arena Wembley, sau pur și simplu avea planul pus la cale de multă vreme. Important pentru el este faptul că planul său a reușit.

The moment one marathon runner proposed to his girlfriend after crossing the finish line. #JerseyMarathon

Posted by BBC Radio Jersey on 4 Octombrie 2015

 

maraton jersey

Maratonul a fost câștigat de  Aleksey Troshkin. Tot el câștigase competiția și cu un an înainte.

Sursă foto: https://www.facebook.com/hashtag/jerseymarathon

Cât de important este să ai o casă?

Am să încep cu o serie de întrebări pe care le voi adresa tuturor celor care citesc aceste rânduri. Puteți răspunde la întrebări în sinea voastră sau printr-un comentariu la sfârșitul articolului dar important este să fiți sinceri cu voi înșivă. Așadar:

  1. Cât de important este pentru tine să ai o casă a ta?
  2. Cât de important este să ai mobilă la comandă exact după gusturile tale?
  3. Cum/de ce te face mai fericit  o casă?
  4. Câte case ți-ai dori să ai?
  5. Ți-ai dori mai degrabă să stai într-o casă gata construită sau în una visată, proiectată și construită de tine?
Așa arată o casă din Jersey în care mi-ar plăcea să locuiesc. E mică dar frumoasă.

Așa arată o casă din Jersey în care mi-ar plăcea să locuiesc. E mică dar frumoasă.

Mobilă pentru casa mea mobilă

Iar acum să le iau pe rând și să vă răspund la întrebările puse de mine. Vreau să înțelegeți ce este important pentru mine în acest moment și pe ce aș pune eu accentul mai degrabă.

  1. Pentru mine a avea o casă nu reprezintă scopul suprem al existenței mele. Cuvântul casă sună a modernism în capul meu și rădăcinile mele sunt mai degrabă înfipte în trecut. Să zicem că mi-aș dori mai degrabă un adăpost iar răspunsurile la următoarele întrebări vor completa mai bine acest răspuns.
  2. Sigur că mi-aș dori să am o casă superbă la poale de munte, pe vârf de deal sau pe țărmul oceanului mobilată după gusturile proprii. Asta în cazul în care aș avea destui bani încât să-mi permit luxul acesta. Că eu sunt situat la extreme cu preferințele mele. Ori o casă perfectă, ori un adăpost (chiar și improvizat) cu minimum necesar. În cazul în care aș avea o casă pe placul meu atunci s-ar impune negreșit să îmi comand mobila pentru living, mobila pentru dormitoare sau mobila pentru bucătărie exact după propriile gusturi.
  3. Pe mine o casă nu mă face fericit dar e clar că contribuie procentual la fericirea mea. Asta și pentru că așa m-am născut și așa  am fost crescut. Probabil dacă mă nășteam și creșteam în junglă nu aș mai fi scris acum dintr-un pat moale pe un laptop ci probabil scrijeleam cu unghia desene ciudate prin mușchii verzi de pe copaci.
  4. Ei bine prin răspunsul la întrebarea aceasta voi aduce completare și pentru prima întrebare. Am descoperit de curând plăcerea de a călători, de a cunoaște oameni noi, locuri noi și obiceiuri noi. Iată de ce consider inutil a avea o casă proprietate personală. Pentru că sunt milioane de locuri de văzut pe planeta noastră încât nu știu dacă există cineva care ajunge de-a lungul vieții să vadă măcar 1% din ele. Și atunci mă întreb care este rostul pentru care m-aș plafona având o casă sau mai multe? Din punctul ăsta de vedere mi-aș dori să am casa melcului și viteza ghepardului pentru a mă putea deplasa rapid și pentru a putea fi în casa mea cât aș clipi. Cu alte cuvinte nu îmi doresc o casă ci îmi doresc să am unde să dorm și unde să mă adăpostesc în locurile în care poposesc.
  5. Acum mă întorc din nou la „ce ar fi dacă ar fi?. Dacă aș avea bani mi-aș construi casa nu aș lua-o gata făcută. Ar trebui sîă fie o satisfacție imensă să construiești o casă să îți comanzi mobila preferată și după un an sau doi să te bucuri de rezultatul final. Dar asta înseamnă din nou să îți faci planuri pe termen lung și probabil să rămâi într-un loc pe o perioadă destul de lungă.

La final acum am să vă descriu cum aș vrea să arate livingul casei mele de lux (pe care probabil nu o voi avea vreodată) așa cum mi-aș dori eu. Ar fi un spațiu generos, o cameră înaltă cu vitralii iar în mijlocul tavanului un candelabru ca cele pe care le vezi prin castelele de regi. Ici colo în colțuri câte o statuetă impozantă ar păzi camera. Pereții ar fi îmbrăcați într-o culoare crem cu diferite motive, tablouri deosebite și destul de multe oglinzi. La capitolul mobila living vreau totul din lemn masiv lucrat manual și sculptat în detaliu iar pe jos o mochetă nici prea aspră nici prea pufoasă. Scaunele ar fi mari și grele, aproape de neclintit, să semene cu niște jilțuri imperiale.

Hai că știu că nu toate elementele descrise mai sus se potrivesc în același context, dar nu am zis niciodată că dacă aș fi bogat mi-aș mobila casa cu bun gust sau în tendințe ci am spus că aș mobila-o după bunul meu plac.

Lăsând visele deoparte, voi cum răspundeți la întrebările de mai sus?

Ar fi un număr bun de stand up comedy

Hai că azi am râs de unul singur în casă uitându-mă la un clip pe youtube. Clipul de mai jos îl are ca protagonist pe un preot care răspunde întrebărilor puse de creștinii prezenți.

Răspunsurile lui sunt pe înțelesul tuturor (probabil). Preotul folosește un limbaj cool cu pe care îl poate avea un băiat de cartier incă de la vârste fragede.

Mai departe vă las să vedeți discursul, că eu nu mă pricep la vorbe atât de bine cât se pricepe acest preot.

De ce sa mergi la medicul stomatolog? Uite aici 5 motive!

De frica mea de dentist nu va mai spun. Nu vreau sa incep in mod negativ un articol pe care il dedic in mod pozitiv unui subiect. Dar cititi cu mare atentie ceea ce urmeaza sa scriu aici. Poate ca va va fi de folos. Va ofer 5 motive pentru care este bine sa mergi la dentist in mod periodic, pentru un simplu control, daca alte actiuni ar putea sa nu fie necesare. Nu va asteptati la termeni si formulari stiintifice din partea mea. O sa scriu doar propria parere fara a folosi termeni tehnici regasiti pe peretii dintr-o clinica de stomatologie.

control stomatologic

5 Motive pentru care sa vizitezi periodic medicul stomatolog

1. Aparatul dentar reprezinta elementul principal in procesul de hranire si necesita toata atentia. Imaginati-va ca nu puteti mesteca din cauza unor masele netratate la timp, sau mai rau, din cauza lipsei acestora. E clar ca nu putem face asta pe termen lung pentru ca tot organismul ar avea de suferit.

2. Zambetul larg si frumos ajuta la crearea unei prime impresii de succes. Desigur ca zambetul nu este suficient, dar una este sa zambesti “cu toti dintii” si alta e sa nu-ti permiti sa faci acest lucru din cauza problemelor dentare (carii, dinti lipsa, dinti patati, dinti rupti, etc)

3. Controalele periodice la medicul stomatolog te ajuta sa economisesti! “Prostii!” ar spune unii. Chiar si eu am spus asta la un moment dat. Problemele cele mai mari incep atunci cand cariile netratate la timp atrag dupa sine cele mai negre consecinte. Iata cum un control stomatologic efectuat la timpul lui te poate scuti de bani aruncati pe fereastra.

4. Adio durere! Daca toate problemele dentare sunt rezolvate in stare incipienta este foarte putin probabil ca interventiile sa fie dureroase. Iata un alt bun motiv pentru a merge periodic la stomatolog.

5. Dispare frica de dentist! Asta a functionat cel putin in cazul meu. Daca trecea o buna bucata de vreme in care nu mergeam la dentist, urmatoarea interventie era amanata pana in momentul critic, deoarece imi era frica de reintalnirea cu dentistul. Traumele copilariei. Mie de acolo mi se trage.

Am o ruda de la tara care a ajuns in momentul critic in care singura solutie ca sa continue viata fara o problema dentara majora, este cea a unui implant dentar rapid. Vreo trei dinti de sus, din fata ii lipsesc, iar durerile atunci cand mesteca, sunt groaznice, dupa cum mi-a povestit. Plus ca nu prea poate manca decat alimente moi sau lichide.

Stiu ca nu prea are bani, dar in cazul ca face rost, i-am recomandat Dentalx, o clinica de stomatologie de succes. Sigur ca gasesti cabinete stomatologice peste tot in tara, dar nu toate au aparatura necesara unor interventii de success si de viitor. In plus Dentalx este o clinica stomatologica dedicata implantologiei, ramura pe care o stapaneste excelent.

Iata ca tehnologia dentara a avansat si ea foarte mult, iar acum se pot face implanturi individuale de dinti, care sa pastreze estetica naturala a danturii, sa nu impiedice in vreun fel aplicarea igienei orale si sa nu intervina asupra dintilor vecini, care probabil sunt sanatosi.

Si totusi e bine cand stii ca si clinicile stomatologice precum Dentalx s-au aliniat nevoilor clientilor sai si le permite acestora sa plateasca interventiile in rate. Parca scapi deja din jumatate de problema.

%d bloggers like this: