Results for category "Timp liber"

TOY 1 – „Nu poate fi atât de bine”

Trending on Youtube 1.

1. Topul de astăzi al celor mai vizionate și comentate  clipuri de pe Youtoube îl voi începe cu un clip video care surprinde un meci de tenis masculin în Florida la Sarasota Open Tournament. Totul decurgea firesc chiar dacă meciul era în nocturnă, lucru ceva mai neobișnuit în tenis. Cum lucrurile fierbinți între adulți se întâmplă cel mai des la lăsarea întunericului, zgomote ale unei partide intense de sex încep să se audă în timpul meciului. Dacă inițial comentatorul s-a gândit că cineva a făcut o farsă și a emis zgomotele de pe un dispozitiv, mai târziu acesta a revenit spunând că zgomotele de sex intens se aud dintr-un apartament din apropierea arenei de tenis.

sarasota open

Nici jucătorii nu au rămas fără reacții. Situația amuzantă a stârnit de-a dreptul hohote de râs atunci când unul dintre jucători a strigat în gura mare „Can’t be that good (Nu poate fi atât de bine)” cu trimitere la gemetele supraevaluate ale protagonistei, oriunde ar fi fost aceasta. Ei bine, acum înțelegem cu toții de unde expresia în tenis win to love! (arbitrii folosesc expresia win to love atunci când un jucător conduce sau câștiga un game la zero)

2. Al doilea videoclip comentat și vizualizat în excess reprezintă piesa hip-hop interpretată de Nicky Minaj. „No frauds” a venit în atenția internauților care au vizionat clipul în varianta lui oficială de mai bine de 7 milioane de ori în numai 24 de ore de la lansare. Sorcova de peste hotare, adica Nicky Minaj, a filmat videoclipul în capitala Angliei fiind îmbrăcată precum o sorcovă așa cum a obișuit audiența. Proaspăt ieșită dintr-o relație această Lady Gaga în varianta neagră încă prinde bine la public și la iubitorii acestui gen muzical.

3. Al treilea clip video este de fapt un trailer a unei noi producții marca Marvel. Sunt zeci de iubitori ai personajelor Marvel iar o nouă producție cu noi eroi cu puteri supranaturale, nu face decât să le aducă un strop de fericire acestora. Serialul numit Cloak and Dagger urmează a fi lansat la începutul anului 2018 și ar putea fi un nou succes pentru producătorii și fanii Marvel deopotrivă.

Pe repede înainte

Am început de o vreme să citesc cărți în limba engleză. V-am mai povestit despre asta acum ceva vreme. Dar nu mă așteptam să fie altceva decât un foc de paie. Totuși focul ăla de paie s-a transformat într-unul de durată. Iată că am citit în ultima lună mai mult decât am citit în ultimii cinci ani probabil, deși raportul cred că este unul și mai mare. Sigur că nu vorbim de vreun record sau de vreo mare performanță realizată de mine, decât dacă gândim prin comparație cu volumul citit în ultimii ani și numai dacă ne limităm la persoana mea.

middl school

Partea interesantă este că îmi și place. Și îmi place atât de mult pentru că am ales cărți care să mă prindă cu povestea lor. Este una dintre cheile acestui sport. Să alegi cărțile potrivite, pe care nu ți le impune nimeni, pe care nu ți le recomandă nimeni.Poate că sunt informații mai prețioase în cărțile scrise de scriitori clasici, dar ce folos dacă nu reușesc să le duc până la capăt? Am impresia că am pierdut timpul degeaba atunci când nu am terminat o carte începută, chiar dacă am ajuns aproape de final sau nu, chiar dacă am primit informații prețioase sau nu. E cam ca atunci când nu prinzi finalul unui film și deznodământul era tratat fix în ultimele două minute.

M-am abonat la două biblioteci publice de aici din Anglia și am aplicat și pentru postul de voluntar la una dintre ele. Și jur că nu țin minte să mă fi lovit la cap de mi-am schimbat comportamentul în acest domeniu, dar chiar găsesc lectura în engleză, o cale foarte ușoară în aprofundarea acestei limbi. Și ca să fie totul frumos și bine, am încă vreo 4-5 cărți comandate la bibliotecă. Le vor aduce special pentru mine de la alte biblioteci, pentru că nu au fost de găsit în bibliotecile în care sunt eu abonat. Așadar aștept titlurile necitite din seria Middle school, curios fiind ce a mai făcut personajul Rafe în cărțile în care-și laudă năzbâtiile din școala gimnazială. Sunt cel puțin patru necitite, deși cred că în realitate seria conține opt titluri ci nu șapte cum am constatat în primă fază. Deci am citit trei, am comandat alte patru și probabil îl voi comanda și pe al oputulea dacă voi constata că e ceva diferit. Apoi mai este cartea scrisă de Jules Verne, Insula misterioasă, pe care am citit-o de vreo trei ori  și care mi-a rămas în suflet cu personajele ei și cu misterul ei cu tot. Acum o să o citesc și în engleză, chiar dacă îmi va lua vreo lună să o termin, fiind o carte destul de stufoasă și cu multe cuvinte grele din fizică, chimie și navigație, plus biologie, zoologie și ce alte științe mai pune Jules Verne în cărțile lui. Deci va fi o provocare mare și probabil cam plictisitoare. Dar o să-mi dau cu părerea despre experiența asta după ce va avea loc.

PS: ultima carte citită se numește The kitten hunt.

Un mic record personal de care sunt și mândru pe deasupra

Hai că încep direct prin a spune că nu e ceva fantastic. Nu săriți cu aplauze că nu le merit din plin. Cât a fost nevoie m-am aplaudat eu singur. Hai că nu e chiar atât de rău să te aplauzi singur și să te lauzi atunci când îți iese ceva mai bine decât ți-ai propus. Măcar cu mine însumi să nu fiu modest atunci când e cazul să nu fiu. Nu vă mai fierb, nu vă mai țin în suspans. Vă spun numai că (sunet de tobe vă rog!) am terminat de citit (nu aud tobele și sunetul de suspans, dar am să continui ideea) prima carte în limba engleză care mi-a și plăcut pe deasupra. (aici trompeta trebuia să facă ta-daaaam, dar am stabilit deja că nu avem orchestră prin preajmă) (apropo de instrumente muzicale, mi-am vândut chitara pe dublul sumei de achiziție)( și apropo încă o dată: de asta nu sunt mândru. nu de afacere în sine, ci de faptul că am fost nevoit să o vând)

middl school

Și acum să vă descriu recordul personal. Cartea pe care am gătat-o în 4 zile a numărat cam 282 de pagini cu scris lejer ce-i drept și cu poze, așa ca pentru ăi mai săraci la minte. Sigur, nu e cazul la mine, dar asta ar fi reacția unui cititor cu ștate vechi. Carte cu poze? Poate enciclopedie, dar nu beletristică… Ok! Spre rușinea mea e o carte cam pentru adolescenți, sau pentru cei ce se pregătesc să înceapă școala gimnazială. Sau dacă nu e în limba nativă a cititorului, e o carte destul de bună pentru a dezvolta vocabularul și pentru a întreține în același timp cheful cititorului pentru lectură.  Dacă mă întrebați pe mine cartea e genială, deși are un nume care nu te duce deloc cu gândul la astfel de adjectiv pe care să i-l atribui.

Cineva dintre cei doi cititori fideli de-ai mei e curios despre ce carte vorbesc? Hey, nu știu dacă este cineva curios sau nu, sau dacă mai am acei doi cititori sau nu, dar oricum știu că ăsta e un blog (pe care nu am mai scris de aproape o lună, spre rușinea mea) pe care eu decid ce scriu și ce nu, iar voi decideți ce citiți și ce nu. Nu de alta, dar blogul e public și accesibil tuturor, chiar și hater-ilor. Așadar și prin urmare titlul cărții este: (Trebuie să împrumut neapărat tobele alea de la muncă, așa pentru sunetul de suspans)

MIDDLE SCHOOL THE WORST YEARS OF MY LIFE 

Și este scrisă de James Patterson în colaborare sau featuring sau cum vreți să-i spuneți, cu Chris Tebbetts.middl schooll

În fine, cartea nu pare a fi ficțiune, dar cel puțin peronajul din carte care vorbește la persoana I singular și își descrie primul an din școala gimnazială din America, nu are același nume cu nici unul dintre autori. Așa că nu am reușit să pricep dacă e inspirată din realitate, e realitate pură transpusă pe hârtie, sau o ficțiune scrisă fain de tot.

Dar cum articolul nu e despre carte ci despre micul meu record personal, am să mă focusez pe asta. Deci am reușit să dau gata cartea în 4 zile. Nu e ca și cum am citit benzi desenate, deși am văzut o mulțime de poze în cele 282 de pagini, dar nu e nici ca și cum aș fi avut de lecturat prea mult și am făcut asta în timp record. Pot spune doar că mi-a făcut plăcere să o citesc și mi-a adus multe zâmbete pe buze, cu excepția finalului care a fost ceva mai trist și presărat cu lacrimi.

O parte și mai bună în toată chestia asta este că am citit. Nu mai am citatul exact al lui Tudor Chirilă  într-una dintre cărțile sale, dar ideea era asta: CITIȚI ORICE  DAR CITIȚI!

Am citit în engleză, mi-a făcut plăcere să lecturez și bonusul abia acum urmează: (offf, tobele alea lipsesc cu desăvârșire din combinația asta) Tipul ăsta James Patterson a scris mai multe cărți din seria Middle School și biblioteca de unde am împrumutat această carte mai are câteva volume pe care le pot împrumuta. Și asta am să fac chiar luni la prima oră, că tare sunt curios ce trăznăi mai face personajul ăsta sau dacă și-a învățat cumva lecția. Hai că vă dau totuși un indiciu! În această primă carte adolescentul Rafe, un copil cumințel de fel, se hotărăște la sugestia prietenului imaginar Leo să încalce toate regulile școlii în care învață. Și are un sistem de notare  bine pus la punct prin care primește puncte pentru orice regulă incălcată, în funcție de gravitate și de hohotele de râs sau reacțiile colegilor. Off, atât de captivantă și de ușor de citit e cartea, încât aș fi putu să o citesc într-o singură zi dacă aș fi stat închis în casă.

PS: dacă sunt profesori care îmi citesc blogul, sau măcar postarea aceasta, îi sfătuiesc să nu-și îndemne elevii să citească această carte. Nici măcar să nu aducă vorba de ea.

Întâlnire cu surorile Bambi

M-am tot plimbatcu bicicleta prin Anglia. Și aici în zona orașului Southampton am tot văzut semne de circulație care avertizează că în zonă pot apărea animale sălbatice pe carosabil. Multe anunțuri vorbesc chiar despre căprioare. Și prin câte spații verzi și foarte întinse am fost, nu am văzut nici urmă de căprioară. Chiar mă întrebam dacă totuși (mai) există căprioare în zona asta de sud a Angliei.

Ajunsesem să cred că mai degrabă aș vedea o farfurie zburătoare decât o căprioară. Astăzi mi-a fost zdruncinată teoria, chiar din temelii. Am tras o sperietură strașnică atunci când m-am întâlnit cu două căprioare. Mă întreba cineva dacă nu cumva erau căprioare din alea centuriste. L-am asigurat că erau de fapt acele făpturi gingașe dar destul de sperioase la vederea omului.

deer

Totul s-a întâmplat în zori de zi. De fapt era cam 8:15 ora locală, dar cam atunci sunt zorii zilei la mine, că atunci termin schimbul de noapte, încalec bicicleta și o tulesc spre casă. Am de pedalat o bucată de drum de aproximativ o milă. Asta nu înseamnă mai mult de doi km. Cam pe acolo se învârte distanța pe care o am de parcus de la serviciu până acasă. Așa se face că am pedalat rapid către casă, ca să prind somnul bun de dimineață. De fapt somnul nu mă mai ia mai deloc de câteva zile, dar culmea insomniei este că nici obosit nu mă simt, deși nu am dormit mai mult de zece ore în ultimele 72 de ore.

La un moment dat, când mai aveam 300 de metri până acasă, de undeva dintre case au venit în fugă în plină stradă două căprioare. Vederea-mi periferică le-a confundat pe moment cu doi dulăi gen „Dogi argentinieni”. Așa mi-a tresărit inima la gândul că dulăii ar avea chef de harță și ar sări pe mine, încât mi-a zburat adrenalina până în stratosferă. După ce l-am salutat cum se cade pe Felix Baumgartner, care era cu adrenalina lui la plimbare pe acolo, am revenit cu picioarele pe pământ pedale și cu mâinile pe frâne, am încercat să evit impactul iminent. Copitele ciutelor nu au avut aderenta necesara, așa că au alunecat una peste cealaltă pe stradă. Am evitat impactul în ultima clipă și am rămas cu capul privind în urmă la căprioarele care alergau derutate pe stradă.

Tot ce am mai putut face în legătură cu asta, a fost să-mi sun colegii care urmau să treacă cu taxiul prin zonă și să le spun să atenționeze șoferul cu privire la existența căprioarelor pe acea porțiune de drum. Apoi am ciocănit la vecina englezoaică în vărstă de 82 de ani, dar care e șoferiță mai activă decât am fost eu vreodată, ca să-i spun ce mi s-a întâmplat. Am și întrebat-o dacă ar trebui să anunț pe cineva de la protecția animalelor sau eu mai știu ce alt serviciu ar avea ei. Mi-a zis că nu ar trebui să fac nimic în legătură cu asta, așa că am lăsat-o baltă și m-am dus în casă să prind finala de Grand Slam dintre Murray și Djokovic. A fost un meci pe cinste, cu mențiunea că Murray n-a prea avut o strategie bună. Serviciul l-a ajutat suficient, dar schimburile lungi de mingi i-au fost fatale în condițiile în care Djokovici se mulțumea să returneze toate mingiile în terenul lui Murray, fără ca măcar să se agite să le plaseze prea tare. Murray s-a cam bătut singur cu mingiile scurte sau joase care nu treceau fileul, sau cu cele prea lungi care depășeau limita terenului.

Și acum în final îmi dau seama că am povestit despre o întâlnire cu surorile Bambi. Mă refeream la surorile căprioarei Bambi, nu la căprițele noastre cântăcioase din show-bizz-ul românesc, cu acelai nume, care mai cântă sau nu despre eu știu ce ochi căprui.

Deci azi mi-am dat seama că semnele alea din trafic chiar au un sens. Deci chiar există căprioare. Cel puțin două, dacă pe restul le-or fi mâncat câinii probabil. (vezi mesajul din imaginea sugestivă)

10 activități gratuite pe care le poți desfășura în Anglia

Doar pentru că nu pot ajunge la blogmeet-ul din Ploiești, asta nu înseamnă că m-am dezis de grupul bloggerilor. Chiar m-aș bucura să știu că sunt oameni acolo în orașul meu natal care se mai întâlnesc din când în când pentru a pune blogosfera prahoveană la cale. Aflați mai multe detalii despre primul blogmeet prahovean din 2016 pe blogul lui Dragoș Șchiopu.

Dar limitele mele de mobilitate nu sunt chiar atât de stricte. Am încă destul timp și spațiu pentru a mă desfășura așa cum îmi place. Îmi lipsesc totuși banii, dar sigur problema asta e doar una temporară. Deci ce pot face fără bani în Anglia? Aparent nu prea multe. Englezii obișnuiesc să plătească pentru orice mod de distracție sau petrecere a timpului liber. De aceea și merge sistemul la ei. Pentru că banii circulă bine, taxele se adună unde trebuie și sunt întoarse către populație în servicii bune și salarii decente.

Ce poți face în Anglia fără bani?

Deci cam ce poți face fără un penny în buzunar? Ei bine m-am întrebat multe zile la rând ce aș putea face fără bani și am găsit o mulțime de chestii de făcut.

1. Plimbă-te cu bicicleta! E adevărat că trebuie să ai una ca să te poți plimba, dar presupunem că o poți împrumuta de la cineva sau pur și simplu este a ta dar tu te aflii într-un impas financiar de moment. Mie mi s-a întâmplat să am bicicletă chiar din prima lună de când am ajuns în Anglia. Am considerat-o cea mai bună investiție inițială, deși știam că voi rămâne fără bani mai devreme de ziua de salariu. Așadar plimbările cu bicileta în Anglia te pot ajuta să-ți încarci bateriile după ziua de lucru. Doar mofturile inutile gen „Uite cum plouă afară! Unde să mă duc pe vremea asta?” te pot împiedica să ai parte de anumite experiențe și de petrecerea timpului fără investiții financiare. Am tot scris în ultimele articole pe blog cum și pe unde m-au condus roțile bicicletei mele. Gratuit, bineînțeles!

Bicicleta mea cea roșie

Bicicleta mea cea roșie

2. Fă sport în aer liber! Au engezii destule parcuri publice în care oricine are acces pentru a desfășura activități sportive. Chiar dacă ei joacă mult tenis în/pe iarbă (nu numai la Wimbledon) în parcuri au tereuri de hard. Culmea frate, sunt free of charge si chiar destul de libere! De fapt am văzut mult prea multe terenuri nefolosite, fie că erau de tenis de câmp, baschet sau fotbal. Dar ele există acolo și doar te așteaptă să le folosești.

3. Folosește-ți picioarele! Asta este probabil cea mai la îndemână activitate gratuită. Ai destul de puține limitări atunci când îți folosești picioarele! („Folosește-ți picioarele!” Replica asta sună într-un mare fel atunci când e scrisă pe un tricou purtat de un prieten de-al meu John Cristea sau atunci când tot el o rostește. Puteți să verificați, sau doar să mă credeți pe cuvânt!) Vă spun asta din proprie experiență. Le-am folosit din plin atunci când nu a trebuit să plătesc bilet pentru a mă deplasa din Ploiești în Brașov. A fost un drum lung, dar am ajuns la destinație pe propriile picioare fără a cheltui vreun ban. Știu, știu. Consumi energie și trebuie să o înlocuiești mâncând, ceea ce înseamnă tot bani. De altfel și dacă stai toată ziua în pat tot trebuie să mănânci, așa că scuza asta pică. Un minimum de efort tot trebuie să faci ca să îți câștigi existența atunci când nu ai bani. Așa că o plimbare te poate aduce sub un măr din care poți lua niște mere sau poți găsi niște cartofi (neprăjiți) pe marginea străzii, așa cum mi s-a întâmplat mie în Jersey. Deci o plimbare nu poate fi numai gratuită ci și productivă dacă ai norocul meu.

Dog walkers

Dog walkers

4. Mergi la bibliotecă/Citește o carte! Se poate! Englezii au biblioteci publice bine puse la punct cu acces la calculatoare și internet, ziare și reviste locale și bineînțeles mii de cărți din care să poți alege. Poți citi acolo sau le poți lua acasă. Permisul pentru bibliotecă este gratuit și nu trebuie să plătești aproape nimic pentru ceea ce împrumuți. Spun „aproape nimic” pentru că sunt totuși niște costuri infime pentru anumite servicii. Dar cărțile sunt complet gratuite fie că le iei acasă, fie că le studiezi la fața locului. Deci DA! Mergeți la bibliotecă pentru că nici nu știți ce pierdeți!

5. Be member of a club! - În Anglia e la modă să faci parte din cel puțin un grup care se întâlnește periodic. Cel mai la modă exemplu de dat este „Clubul alcoolicilor anonimi”. Nu știu dacă pe aici se poartă  cu alcoolici și dacă ei sunt anonimi sau nu. Dar știu că multe cluburi pe diferite interese se întâlnesc periodic ba la bibliotecă, ba în parc, ba în pub, ba la Biserică. Sunt gratuite participările de obicei, deci avem un alt mod gratuit de petrecere al timpului liber.

6. Pariază gratuit! Hai că ăsta e chiar un subiect fierbinte. O să mă întrebați cum poți paria fără bani în buzunar. În Anglia se poate, mai ales dacă ești pentru prima dată într-o casă de pariuri. Mie mi s-a întâmplat să intru în două case de pariuri diferite. Coral și Ladbrokes. Ambele case de pariuri faine, cu spații generoase și zeci de ecrane pe care rulează curse de câini si cai, meciuri de fotbal/criket/tenis/rugby sau emisiuni sportive. Ei bine în calitate de posibil client ești abordat de angajatul de la casă și ți se propune deschiderea unui cont. Ți se oferă un card și un free bet în valoare de câteva lire (10-20 de lire în funcție de oferta în curs). Așa se face că am putut să-mi desfășor pasiunea pentru pariuri într-un mod gratuit. ba mai mult de atât, am putut urmări evenimente sportive aproape la fel de bine ca într-un pub. Nu am plătit pentru bere sau altă băutură, pentru că am stabilit că nu am avut bani, iar aici vorbim despre lucruri gratuite. Dar la ei în casele de pariuri se oferă ceai și cafea absolut gratuit, indiferent dacă  pariezi sau nu. Important e să fii client, de preferat să ai card. Deci free bet + băutură caldă + urmărire evenimente sportive = modalitate faină de petrecere a timpului liber. În cazul meu mi-a adus și niște bani. Deci asta poate fi și gratuită. dar și productivă.

7. Mergi la muzeu! Au englezii unele muzee gratuite. Dacă ești pasionat de istorie, fizică, geografie, tradiții, culturi, invenții, arheologie, etc, sau pur și simplu vrei să vizitezi muzee interesante, atunci ai șansa să găsești ceva muzee cu intrare liberă în zona ta. Am scris despre Muzeul armurilor pe care l-am vizitat în Leeds, de-a dreptul impresionant și de-a dreptul free of charge.

Mistreț atacând vânătorul

Mistreț atacând vânătorul (Muzeul Armurilor Leeds)

8. Mergi la plajă! Știu că e sezonul rece acum. Încă nu m-am ramolit. Dar asta nu înseamnă că nu poți merge la plajă. Anglia are sute de km de țărm. Ieșire direct la oceanul Atlantic. Nu-i chiar atât de caldă apa, dar plajă tot poți face pe timp de vară. Dacă mai pui la socoteală că poți urmării surferii care se dau cu placa, sau barcile cu vele, atunci poți considera că ai avut parte de o priveliște plăcută și complet gratuită.

Apus deasupra insulei Wight

Apus deasupra insulei Wight

9. Fă un curs! În Anglia cursurile sunt de obicei plătite. Găsești totuși și cursuri gratuite pe diferite teme, mai ales dacă mergi la bibliotecă. Acolo sunt afișate cel mai des cursuri pentru care nu trebuie să plătești nimic ci doar să fii dornic să le urmezi.

10. Fii voluntar! Se poartă voluntariatul. Numai eu am văzut diferite locuri în care te poți înscrie ca voluntar. Poate că nu e cel mai frumos mod de a petrece timpul liber. Ieși de la muncă pentru a merge tot la muncă? Totuși statutul de voluntar îți poate oferi anumite avantaje. De pildă dacă ești voluntar la zoo poți vedea Grădina zoologică în diferite ocazii, fără a plăti bilet de intrare. Dacă ești voluntar la vreo fermă poți învăța lucruri noi, poate chiar să primești niște produse în schimb. Dacă ești voluntar la Biserică sau la bibliotecă poți avea diferite beneficii. Coroborat cu faptul că orice post de voluntar îți oferă posibilitatea de a face networking și de a fi bine-văzut de alți oameni, a fi voluntar trebuie să fie cool și chiar un mod interesant și gratuit de petrecere al timpului liber.

Iată că lista de mai sus rămâne deschisă și aștept comentarii cu privire la alte activități de relaxare care nu presupun investiții. De preferat niciun fel de investiții, dar e interesant de aflat și de acelea care solicită buzunarul foarte puțin.

 

 

%d bloggers like this: