E ziua în care…

Știți momentul acela când te trezești dimineața, mănânci o tangerină și începi să te gândești la ce ai făcut ieri și la ce mai ai de făcut mâine? Ei bine nici eu nu-l știam până astăzi. Încă nu îmi dau seama ce este aceea o tangerină, dar știu că e ceva între mandarină, clementină și portocală. Acum nu am verificat dacă vreuna din cele de mai sus reprezintă traducerea din engleză în română pentru tangerină, dar nici nu vreau să știu deocamdată. O las așa în mister, gândindu-mă că am mâncat un nou fruct citric pe care nu-l mai încercasem până atunci.

Trecând la lucruri mai serioase, revin la gândurile despre ziua de ieri. Mi-a picat dintr-o dată să particip la un micro-maraton, sau cum l-o fi chemând pe ăla care are numai 10 km. Poate o fi doar alergare ușoară și eu am ridicat-o la rangul de micro-maraton. În fine, azi e ziua în care sunt leneș și nu vreau să învăț lucruri noi de pe goagăl. Am plătit taxa de înscriere care ar trebui să ajute la cercetările de descoperire a medicamentelor împotriva cancerului, după care am început să mă antrenez un pic ca să pot să trec și eu linia de sosire, ca tot concurentul care se respectă și respectă cât de cât și competiția.

reebok

Așa se face că după o lungă perioadă de sedentarism (într-ale alergatului, că altminteri activități fizice am mai avut), am reluat alergările. Nu a fost chiar ca pe vremea când mă pregăteam cu echipa de atletism de la Petrolul Ploiești. Nu pot să zic că mi-a plăcut, dar știu că cei 10 km pe care îi voi alerga acum, îmi vor spune dacă pot alerga un maraton sau nu. Ăsta parcă are vreo 40 de km dacă de data asta cunosc bine termenul. Nu semi maraton, nu ultra maraton ci decât un maraton. Asta aș vrea să fac măcar o dată în viață. Nu mă întrebați când mi-a venit ideea de a alerga un maraton, că nici eu nu știu  foarte bine. Știu doar că mi-aș dori să pot fi la linia de start și mai apoi să o trec pe cea de sosire. Cum spunea, alergarea nu mi-a plăcut. Îmi „târam” cu greu picioarele după mine în prima zi. Apoi a doua zi am făcut febră musculară după prima zi în care alergasem mai puțin de 4 km. Apoi a treia zi am alergat cam vreo șapte și se mai putea, dar nu am vrut să forțez. Acum fac iar o zi de pauză, ce e drept o să alerg doar puțin, cam un kilometru cât să-mi fac încălzirea, după care mâine trebuie să mî prezint la linia de start. Partea rea e că voi alerga după o noapte de muncă, asta înseamnă că psihic nu voi fi chiar apt pentru alergare. Totuși vreau să fac asta și cred că e momentul să fac asta.

Și pentru că m-am gândit atât de mult la această competiție, am făcut și niște achiziții în acest sens. Am o pereche nou-nouță de pantofi sport Reebok cu branțuri moi cu pernițe, speciali pentru running. Apoi pentru îmbrăcat mi-am luat colanți din aia care păstrează căldura corpului (nu ștu dacă le zice în vreun fel) și de asemenea o bluză mulată, tot pentru menținerea temperaturii. Pe lângă astea am și tricou cu mânecă scurtă și de asemenea pantaloni scurți, toate pregătite special pentru a alerga în bune condiții. Măcar echipamentul să mă ajute în condițiile date.

Cam astea au fost gândurile despre alergat în competiția Snowflake Run Series din Southampton. Celelalte gânduri pe care le aveam în timp ce savuram tangerina erau îndreptate către chitara acustică tocmai cumpărată și către rachetele de tenis pe care încă nu le-am folosit deși le-am cumpărat de vreo săptămână. O să am timp să vă spun și despre astea, dar deocamdată m-am rezumat numai la amintirea lor. Și o să mai am de zis multe pentru că planurile mele s-au înmulțit pe măsură ce salariul mi-a crescut. Asta înseamnă să o duci bine! Să-ți faci într-o lună mai multe pofte decât îți puteai face în țara ta într-un an. Și chitara, rachetele de tenis, sau sesiunea de shopping nu sunt singurele lucruri pe care le-am achiziționat. Au mai fost și altele și vor mai urma și altele, mai mici, mai mari, dar în aceeași măsură de importante.

Să ne auzim cu bine după Snowflake Run Series!

E ziua în care fac o schimbare.

Comments ( 2 )

  1. ReplyMihaeladm

    Tricou cu maneca scurta pentru o competitie numita Snowflake ? Oricum, banuiesc ca e ceva ironie englezeasca in denumire, fiindca nu-mi imaginez ca locuitorii din Southampton (chiar, cum se numesc ei?) sunt prea des onorati de caderea fulgilor. Banuiesc ca micro-maratonul tau ar fi un sferto-maraton, din moment ce semi-maratonul are 21 km. Daca imi amintesc corect, maratonul are 42km si vreo 3sute si ceva de metri, sau cam asa ceva. Stiu ca ma mirasem odata de distanta asta care pare atat de arbitrara, pana cand am aflat ca asta e distanta pe care a alergat-o razboinicul grec pana in localitatea Marathon ca sa aduca vestea razboiului. Ma amuzam cu noua ta ambitie pentru alergat. Daca te specializezi si in inot, in curand o sa poti sa concurezi cu ceva succes la triatlon, ca acolo nu sunt prea multi amatori. E proba cu care si-a inceput cariera minunatul ticalos de Lance Armstrong. La noi prin tara nu prea cred ca se practica. Si ca sa inchei cu inceputul articolului, habar n-aveam ce e aceea o tangerine. Eram si eu ca in cantecul cu Alice. Who the **** is Alice ?

  2. Replyradusworldradu

    cros este de la 0 la 10 km, semimaraton 21, maraton 42, asta la campie. imi pare rau sa iti spun, dar testul adevarat pentru a sti daca poti alerga un maraton este sa alergi fara puza 27-30 km. Echipamentul pare ok, dar iti mai tb: - un plan de antrenament, gasesti pe net destule - in zilele de pauza sa nu stai, sa faci altceva ca miscare, gen inot, bicla samd - nutritie adecvata. Mult noroc.

Lasă un răspuns

%d bloggers like this: